About Tand Stefan-Costin

This author has not yet filled in any details.
So far Tand Stefan-Costin has created 21 blog entries.

Măsuri specifice pentru prevenire și gestionare

[PDF] Masuri de prevenire COVID-19 la nivelul institutiilor

 

Măsuri specifice pentru prevenirea și gestionarea infecțiilor cu coronavirus la Muzeul Județean Ialomița

 

  1. Afișarea pe site-ul muzeului și la avizierul de la intrarea în instituție a măsurilor communicate de Ministrul Sănătății pentru prevenirea infecțiilor cu CORONAVIRUS COVID-19.
  2. Afișarea pe site-ul muzeului și la avizierul de la intrarea în instituție a numărului TELVERDE pentru solicitarea de informații legate de COVID-19.
  3. Amenajarea la intrarea în instituție a unui spațiu în care se află dezinfectant de mâini pentru toate persoanele care intră în instituție.
  4. Se va menține o distanță de prevenție de aproximațiv 2 metri în relație cu participanții la activitățile muzeului.
  5. La intrarea în instituție a persoanelor care prezintă vădit simptome de infecție respiratorie (tuse, strănut, rinoree) li se va solicita să poarte mască de protecție.
  6. Asigurarea maximă a igienei, atât la sediu cât și la secțiile instituției prin dotarea cu substanțe dezinfectante recomandate în acest sens la nivel național.
  7. Se instituie un program de curățenie sporit în cadrul instituției, se vor dezinfecta la interval de una/ două ore toate suprafețele tangibile( uși, balustrade, etc) din instituție.
  8. Recomandarea către salariații instituției care se întorc din zone cu risc de a se autoizola la domiciliu 14 zile sau de a intra în carantină dacă condițiile o impun.
  9. Afișarea la avizierul de la intrarea în instituție a reglementărilor privind acordarea concediului medical și a indemnizației pentru carantină.
2020-03-13T11:32:26+00:00 martie 13th, 2020|0 Comments

Comunicat suspendare activitati

Comunicat de presă

 

Muzeul Județean Ialomița, instituție de cultură și cercetare care funționează sub autoritatea Consiliului Județean Ialomița, cu sediul în mun. Slobozia, bd. Matei Basarab, nr. 30, reprezentat legal de către dr. Florin Vlad în calitate de Manager anunță că începând cu data de 12.03.2020 și până la 31.03.2020, se suspendă vizitarea expozițiilor de bază și temporare ale muzeului de la sediul central și de la sediile externe ale instituției, precum și orice activitate ce implică publicul (ateliere, mese rotunde, seri muzeale, sesiuni științifice, simpozioane, conferințe, ș.a.m.d).

Măsurile sunt impuse pentru eliminarea riscurilor și vulnerabilităților generate de virusul COVID-19.

Menționăm că aceasta este doar o măsură de perevenție și nu are temei în existența vreunui caz de infectare cu virusul COVID-19.

2020-03-13T11:46:58+00:00 martie 12th, 2020|0 Comments

Masuri de prevenire COVID-19

Urmare a adresei nr. 2624.523 din data de 05.03.2020 a Prefecturii Ialomița și a adresei nr. 5074/2020 S/ 06.03.2020 a Consiliului Județean Ialomița referitoare la Planul de măsuri pentru Prevenirea și Intervenția în cazul suspiciunii sau apariției unor cazuri de infecție cu coronavirus Covid-19 la nivelul județului Ialomița, Muzeul Județean Ialomița vă face cunoscute următoarele măsuri generale de prevenire împotriva infectării cu virusul Covid-19 la nivelul instituției.
Menționăm că aceasta este doar o măsură de prevenție și nu are temei în existența vreunui caz de infectare cu virusul Covid-19.
Cetățenii care doresc informații despre situațiile legate de COVID-19 pot apela numărul TELVERDE 0800800358.
2020-03-11T09:58:07+00:00 martie 10th, 2020|0 Comments

Firicel de primavara

Atelierele de creație dedicate mărțișorului s-au desfășurat și în acest an la sediul Muzeului Județean Ialomița.

Astfel, în perioada 27-28 februarie 2020, elevii Școlii gimnaziale Sfântul Andrei și preșcolarii de la Grădinița cu Program Prelungit Junior, coordonați de doamnele Florentina-Oana Stan și Georgeta Ion, au confecționat mărțișoare tradiționale.

Elevii și preșcolarii și-au dat frâu liber imaginației și, sub îndrumarea coordonatorilor, au decorat figurine din lut cu semne grafice, motive de primăvară, etc.

Figurinele din lut au reprezentat costume populare, ii și farfurii .

Mărțișorul este un obicei vechi, și se crede că purtătorul va fi puternic și sănătos pentru anul care vine. În societatea românească tradițională, mărțișorul îndeplinea o funcție de protecție. Posesorul său era protejat împotriva bolilor și nenorocului, mărțișorul fiind considerat un talisman norocos. Este, de asemenea, un simbol al primăverii care vine. De obicei,  femeile  îl poartă pe haine, aproape de inimă, până în ultima zi a lunii martie, când martișorul este legat de ramura unui copac.

 

În vremurile moderne, și mai ales în zonele urbane, Mărțișorul a pierdut cele mai multe proprietăți de talisman și a devenit mai mult un simbol al sosirii primăverii, prieteniei, iubirii, aprecierii și respectului.

„Cine poartă mărțișoare

Nu mai e pârlit de soare!

 

2020-03-11T10:14:11+00:00 martie 2nd, 2020|0 Comments

Cercetările arheologice preventive de la Orașul de Floci – Izvorul termal

Cercetările arheologice preventive de la Orașul de Floci-Izvorul termal, com. Giurgeni,jud. Ialomița(2019)

 

Situat pe grindul nr. 3 din partea nordică a sitului arheologic Orașul de Floci, punctul Izvorul termal este cunoscut încă din a doua jumătate a secolului trecut ca un posibil centru balnear, bogat în resurse sulfuroase.

Săpăturile s-au realizat la inițiativa Consiliului Județean Ialomița, cel care a asigurat toate fondurile necesare pentru exploatarea acestei resurse naturale.

Conform autorizației pentru cercetare arheologică preventivă nr. 410/18.07.2019, emisă de Ministerul Culturii și Identității Naționale-Direcția Patrimoniu Cultural, cercetările arheologice au debutat în luna iulie prin delimitarea unei suprafețe de 2500 mp, având în centru izvorul termal.

Până în prezent au fost trasate nouă secțiuni, unele cu lungimea de 50 metri și lățimea de 2 metri, și șase casete care însumează circa 600 mp.

Menționăm faptul că din întreaga suprafață de 2500 mp aproximativ 450 mp au fost afectați de diverse lucrări antropice, cum ar fi construcții zootehnice, gropi pentru extragerea lutului sau pentru depozitarea varului și evident de un șanț de drenaj al izvorului termal care se întinde până la ieșirea din granița așezării. De asemenea, aproximativ 700 mp din zona de interes nu prezintă potențial arheologic, deoarece se află pe marginea grindului care nu a fost locuit.

Din punct de vedere stratigrafic în această zonă aflată în curs de cercetare au fost identificate trei niveluri de locuire marcate de resturile incendiate ale unor locuințe de suprafață și doar într-un singur caz și a unei locuințe neincendiate.

În stratul de arătură s-au găsit numeroase materiale arheologice (ceramică, oase, chirpic, olane, cărămizi, mortar, ș.a) indicând, probabil, și un al patrulea nivel de locuire, distrus de diferite lucrări antropice.

Până în momentul de față au fost cercetate integral sau parțial 19 locuințe de suprafață cu orientare NE-SV […]

2019-12-02T02:50:13+00:00 decembrie 2nd, 2019|0 Comments

Expoziție CENTRUL CERAMIC ROMAN DE LA DUROSTORUM.

Joi, 28 noiembrie 2019, ora 13.00, Muzeul Județean Ialomița în parteneriat cu Muzeul Dunării de Jos Călărași, vă invită la deschiderea expoziției CENTRUL CERAMIC ROMAN DE LA DUROSTORUM.

Vernisajul va avea loc la sediul Muzeului Județean Ialomița din b-dul Matei Basarab, nr. 30.

Muzeul Județean Ialomița și Muzeul Dunării de Jos Călărași doresc să prezinte publicului un important centru antic, cunoscuta Cetate Durostorum (Ostrov-Silistra), cetate romană ce se aflã în prezent în orașul Silistra.

Cel mai probabil, orașul a apãrut ca o așezare tracicã, pe baza cãreia romanii au construit un oraș-cetate mare șibine fortificat pe Dunãre. Orașul a înflorit în primele secole al III-II î. Hr.) sub numele de Durostorum pânã în anul 238 când a fost distrus de Karpi.

Anticul Durostorum a fost fondat în anul 106 d. Hr., când, la ordinul împãratului Traian, pe teritoriul orașului a fost gãzduitã una dintre unitãțile de elitã ale Imperiului Roman – Legiunea XI Claudius. Acesta este începutul unei istorii remarcabile și glorioase. În anul 169 împãratul-filosof Marcus Aurelius declarã Durostorum oraș roman cu auto-guvernare – municipium. Gestionat de doi duumvri aleși, doi asistenți și doi conservatori-casieri ai municipiului. Orașul a fost afectat de invazia Costobocilor din anul 170, dar și-a revenit repede.

Între secolele al II-lea și al VI-lea Durostorum este fort principal al imperiului împotriva barbarilor.

Durostorum, este în zilele sale de glorie centru administrativ și economic și o stație vamalã importantã: se fondeazã clãdiri publice mari și frumoase, temple, bazilici, bãi și case particulare, statui de marmurã și basoreliefuri pe strãzi, fiind construite și apeducte.

În anul 238, Karpii au cucerit cetatea, au jefuit-o și au condus locuitorii sãi în sclavie.

În anii 294, 303 și 304 – împãratul roman Diocletian a vizitat Durostorum, care a devenit centrul eparhiei Mizia din […]

2019-12-02T02:41:47+00:00 decembrie 2nd, 2019|0 Comments

Regina Maria la Bran-gusturi și atmosferă regală

Muzeul Judeţean Ialomița găzduiește începând din data de 19.07.2019, expoziţia Regina Maria la Bran-gusturi și atmosferă regală.

Vernisajul expoziției a fost organizat într-o zi specială, în care comemorăm 81 de ani de la trecerea în eternitate a Reginei Maria.

Maria de Edinburgh – Saxa – Coburg – Gotha, s-a nascut la 29 octombrie 1875, la Eastwel Park, din comitatul Kent – Marea Britanie, ca fiica a ducelui Alfred de Edinburgh, al doilea fiu al reginei Victoria a Marii Britanii si a Marii Ducese Maria, unica fiica a tarului Alexandru II al Rusiei si a printesei Maria de Hessen.

La 10 ianuarie 1893 s-a măritat cu Principele Moştenitor al României, Ferdinand, cu care a avut şase copii. Prin căsătoria cu catolicul Ferdinand, Maria a pierdut locul din Linia de Succesiune la Coroana Marii Britanii.

În anul venirii sale, 1893, a luat fiinţă Societatea „Domniţa Maria“, care avea să cultive arta populară. Un deceniu mai târziu, în anul 1904, Principesa Maria a organizat, în parcul Cotroceni, spectacole de caritate, în beneficiul unui orfelinat. Unul dintre spectacole, Visul unei domniţe, a fost regizat de Alexandru Davila, actori amatori fiind Maria şi copiii ei, Carol şi Elisabeta38.

Maria devine regină în 1914.

Primul Război Mondial o transformă în erou naţional. Participă activ pe front, încurajează răniţii şi soldaţii din cele mai fierbinţi puncte de luptă, nu se teme de gloanţe, nici de epidemii, de tifosul exantematic sau gripa spaniolă, de răni sau de sărăcie. Maria sfârşeşte prin a fi supranumită „Mama Regina“, „Mama răniţilor“ şi „Regina-soldat“ (ea a şi fost comandant onorific al Regimentului 4 Roşiori, care i-a purtat numele şi a cărui uniformă a îmbrăcat-o, fiind şi o iscusită călăreaţă

Ca o recunoastere a meritelor sale deosebite in faurirea Romaniei Mari, la 1 decembrie 1920, Consiliul […]

2019-08-12T22:18:33+00:00 iulie 22nd, 2019|0 Comments

”Diversitate și unicitate în arealul ialomițean al Dunării”.

 

În data de 29 iunie 2019, Muzeul Județean Ialomița, Biblioteca Județeană ”Ștefan Bănulescu” Ialomița și Consiliul Județean Ialomița, au sărbătorit Ziua Dunării care a avut ca temă: ”Diversitate și unicitate în arealul ialomițean al Dunării”.
Această zi a marcat semnarea Convenției privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, eveniment ce a avut loc pe 29 iunie 1994, la Sofia (Bulgaria).
Ziua Dunării înseamnă solidaritate între popoarele care împart acest bun comun, în ciuda diferențelor de cultură și istorie, având în schimb o dorința comună-responsabilitatea de a proteja această resursă prețioasă.

Ziua Dunării reprezintă, totodată, o ocazie pentru promovarea imaginii României în lume, precum și a eforturilor dedicate conservării fluviului Dunărea, a acțiunilor întreprinse la nivel național și la nivelul bazinului Dunării și a activităților de informare și conștientizare a publicului.

Evenimentul s-a desfășurat la Baza de Cercetare și Expunere Muzeală ”Orașul de Floci”, din comuna Giurgeni, iar programul evenimentului a fost următorul:

 

  • Primirea participanţilor la Baza de Cercetare și Expunere Muzeală Orașul de Floci;
  • cuvânt de salut din partea organizatorilor;
  • vizionare film documentar Dunărea de la intrarea în țară la vărsarea în mare;
  • comunicarea Dinamica locuirii în arealul ialomițean al Dunării, Simona Munteanu, Radu Coman, Florin Vlad, Muzeul Județean Ialomița;
  • prezentarea lucrării Marele război în amintirea locuitorilor de pe malul stâng al brațului Borcea, autor Viorel Dobre, Liceul Teoretic „Carol I” Fetești;
  • comunicarea Ștefan Bănulescu, un scriitor al spațiului dunărean, Floarea Ecaterina, BibliotecaJudețeană „Ștefan Bănulescu”, Ialomița;
  • lansare de carte Ostrov, autor Florentina Loredana Dalian, Asociația Culturală „Helis”;
  • recital poetic Poezia Câmpiei, Ilie Cioacă;

 

  • prezentarea expoziției Marele fluviu în colecțiile de carte ale Bibliotecii Județene „Ștefan Bănulescu”, Ialomița;
  • prezentarea expoziției foto-documentare Dunărea – oameni, istorie, natură, autori: Simona Munteanu, Radu Coman, Florin Vlad, Muzeul Județean Ialomița;
  • prezentarea […]
2019-07-08T02:00:51+00:00 iulie 2nd, 2019|0 Comments

Ia, mărturie a sufletului românesc

Zonă de permanent contact, ţinutul ialomiţean a constituit de-a lungul timpului spaţiul de desfăşuare al unui neîncetat proces unificator demografic şi etnic.

Alături de populaţia locală, cu o existenţă continuă atestată arheologic încă din epoca neolitică, în satele ialomiţene se remarcă amprenta lăsată de elementele tradiţiei transilvănene şi sud-moldovene, reflectată în cele mai diverse domenii ale culturii populare ialomiţene, inclusiv în ceea ce privește portul tradițional. (R. Ciucă, Caietul de artă populară al judeţului Ialomiţa )

Declarat ca inexistent, pierdut încă din secolul al XIX-lea, portul popular originar ialomiţean a constituit obiectul unor cercetări ample întinse pe o perioadă de mai bine de 30 de ani, finalizate la sfârşitul anilor ’70 de către specialiştii Muzeului Judeţean Ialomiţa.

Astfel, în anul 1979 muzeografii Ciucă Răzvan şi Renţa Elena au desfăşurat o cercetare de teren în zona Valea Ialomiţei, Grindu, Reviga, Mostiştea, Borcea şi Lehliu-Lupşanu, în urma căreia a fost întocmit dosarul documentar privind costumul popular ialomiţean.

Mai mult decât atât, datele din teren au fost valorificate prin organizarea unui atelier format din 12 femei absolvente ale Şcolii Populare de Artă din comuna Mărculeşti, care au reuşit, respectând întru totul materialul, formele şi tehnicile tradiţionale, să confecţioneze 12 costume populare cu diferite modele.

Demersul de regăsire şi readucere în actualitate a costumului popular ialomiţean a fost continuat în anii ce au urmat prin publicarea unei descrieri complete în volumul Portul popular  de sărbătoare din România, apărut în anul 1984, realizat de Elena Secoşan şi Paul Petrescu.

Una dintre primele colecții ale Muzeului Județean Ialomița a fost colecția de textile etnografice. Aceasta cuprinde aproape 1300 de obiecte –  piese de port popular, podoabe, carpete de perete, scoarțe, ștergare și fețe de pernă decorative etc. – de o valoare artistică deosebită.

Astfel, cu ocazia Zilei Internaționale […]

2019-07-08T01:49:42+00:00 iunie 24th, 2019|0 Comments