PAȘI ÎN ISTORIE
Astăzi, 5 februarie 2025, comemorăm trecerea în neființă a două personalități definitorii pentru devenirea istorică a acestor meleaguri carpato-danubiano-pontice.
ALECU RUSSO, născut la 17 martie 1819 la Chișinău, mort la 5 februarie 1959 la Iași, a fost poet, prozator, eseist, memorialist și critic literar român ), ideolog al generației de la 1848. A participat la Revoluția Pașoptistă din Moldova, după care a luat parte la Marea Adunare Națională românească de la Blaj din 15 mai 1848 și la adunarea de la Lugoj din 27 iunie 1848. A fost arestat la Dej și întemnițat la Cluj de autoritățile austriece. A militat pentru Unirea Principatelor Române. A murit de tuberculoză la Iași, pe 5 februarie 1859, la numai câteva zile de la dubla alegere a colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești.
IULIU MANIU s-a născut pe 8 ianuarie 1873 în Șimleul Silvaniei, județul Sălaj, și a decedat în 5 februarie 1953, la închisoarea din Sighet. A fost jurist, unul dintre cei mai prestigioşi oameni politici din istoria României, membru de onoare al Academiei Române din 7 iunie 1919. Având o carieră politică ce s-a întins pe parcursul a 56 de ani, Iuliu Maniu s-a numărat printre marii oameni de stat ai ţării noastre, luptând cu perseverenţă împotriva tendinţelor autoritare ca un adevărat apărător al democraţiei. S-a implicat activ în realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, iar din funcţia de preşedinte al Consiliului Dirigent a reuşit integrarea rapidă a administraţiei din Transilvania în cea a României reîntregite. A dus o luptă neîncetată împotriva asupririi austro-ungare asupra Ardealului românesc, împotriva dominaţiei lui Ionel Brătianu în viaţa politică şi împotriva sovietizării ţării de către autorităţile comuniste. Deşi, la început, din ambiţie politică, s-a numărat printre susţinătorii principelui Carol şi a revenirii acestuia pe tron, când noul rege a manifestat tendinţe autoritare împotriva principiilor democratice, nu a ezitat să se angajeze într-o nouă luptă de opoziţie. Iuliu Maniu a fost și preşedinte al Partidului Naţional Român în perioada 1919-1926; preşedinte al PNŢ între octombrie 1926 – mai 1933; noiembrie 1937 – iulie 1947 și preşedinte al Consiliului de Miniştri (10 noiembrie 1928 – 7 iunie 1930; 13 iunie – 8 octombrie 1930; 20 octombrie 1932 – 12 ianuarie 1933). Ultimii ani din viaţă îi petrece în penitenciarul comunist de la Sighet. A încetat din viaţă, la vârsta de 80 de ani, în 5 februarie 1953.
